România deține un set de avantaje competitive rare, precum capitalul uman talentat, resursele energetice diversificate și o economie digitală puternică, însă transformarea acestora în rezultate sustenabile rămâne o provocare majoră. Marieke Blom, Chief Economist și Global Head of Research al ING Group, și Valentin Tătaru, Economist Șef ING Bank România, analizează capacitatea țării de a trece de la potențial la performanță economică constantă. Deși există constrângeri legate de inflație și consolidare fiscală, resursele sunt suficiente pentru o creștere de lungă durată.
Evoluția economică a României a marcat o convergență semnificativă față de Europa Occidentală în ultimele două decenii. Nivelul de trai a crescut de la sub 30% din media UE la aproape 80%, în timp ce productivitatea s-a triplat între anii 2000 și 2024. Regiunea București-Ilfov reprezintă un exemplu de succes, ocupând locul șaselea în Europa în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor, exprimat în standarde de putere de cumpărare, depășind zone precum Olanda de Nord sau Varșovia.
Sectorul educației și al competențelor digitale oferă argumente solide pentru dezvoltarea viitoare. În 2024, 31% dintre studenții români erau înscriși în programe STEM, un nivel superior mediei europene de 27%. De asemenea, România ocupă locul 11 la nivel mondial în EF English Proficiency Index 2025, cu un scor de 605 puncte. Totuși, doar 23% dintre românii cu vârste între 25 și 34 de ani au studii superioare, ceea ce indică un potențial de creștere prin educare.
Independența energetică reprezintă un alt pilon strategic pentru economia națională. România a fost cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană în 2025, având o dependență de importuri de doar 30% în 2024. Proiectul Neptun Deep, cu o cantitate estimată de 100 de miliarde de metri cubi de gaze, va consolida această poziție începând cu 2027. Investițiile în infrastructura de transport și distribuție sunt însă esențiale pentru a transforma aceste resurse în avantaje competitive.
Partea financiară a economiei indică oportunități de dezvoltare prin utilizarea mai eficientă a capitalului. Deficitul guvernamental este estimat să scadă de la 9,3% în 2024 la 5,1% în 2027, marcând o etapă de consolidare fiscală. Datoria publică raportată la PIB ar putea ajunge la 63% anul viitor, însă nivelul veniturilor fiscale de 29% din PIB rămâne mult sub media europeană de 40%. Sectorul privat dispune, de asemenea, de un spațiu de creștere prin accesul la credite bancare și capital de risc.
Contextul dezvoltării tehnologice este susținut de performanțe în domenii de nișă, precum robotica, unde studenții de la Politehnica București au obținut victorii internaționale. În paralel, infrastructura digitală este avansată, cu o rată de conectivitate prin fibră optică de 96,3% dintre gospodării, depășind media europeană de 74,1%. Aceste elemente, alături de investițiile în semiconductori și inteligență artificială, contribuie la formarea unei baze tehnologice necesare pentru modernizarea economică a țării.